In asteptarea Festivalului cântecului dobrogean NATALIA ŞERBĂNESCU NATALIA SERBANESCU (1931-2007) a fost una din cele mai mari interprete de folclor românesc ; o voce unică şi prima solistă care a adus cântecul şi costumul dobrogean pe scenă. Este absolventă a Liceului de muzică din Bucureşti, elevă a Mariei Tănase, şi a Elisabetei Moldoveanu (cercetător la Institutul de Folclor),Viorel Cosma (Istoria muzicii). Natalia Şerbănescu s-a născut pe plaiuri tulcene (satul Beibugeac, astazi ; Plopu ; comuna Sarinasuf) fiind prima născuta din gemenele Natalia şi Leontina, primii copii ai lui Ştefan şi Steliana Uncu, doi tineri săraci, amândoi fiind orfani de tată în urma primului Război mondial. Tatăl, Ştefan împreună cu fraţii săi Anton şi Niculae, au fost crescuţi de stat, într-un orfelinat pentru orfanii de război. Astfel cei trei fraţi au avut parte să facă mai multă carte decât fraţii rămaşi acasă. Aşa că Ştefan a urmat Şcoala de cântăreţi de biserică şi mai târziu a plecat la Bucureşti unde a studiat în continuare şi a devenit artist liric în cadrul Operei Române. Anton Uncu (fratele lui Ştefan) a studiat Teologia şi a fost profesor de muzică psaltică în Cadrul Facultăţii de Teologie din Bucureşti, Arhidiacon al Patriarhiei Române şi de asemenea compozitor de muzică psaltică. Al treilea frate, Niculae, a studiat economia şi a lucrat la Vama ; Bucureşti. A mai existat un Anton Uncu (1938-1998) ; fratele Nataliei Şerbănescu ; jurnalist la România Liberă şi director al ziarului Curentul. Tulcenii pot fi mândri de aceşti concetăţeni ai lor. - Natalia Şerbănescu a făcut primele înregistrări de muzică populară dobrogeană în anul 1956 la Radio. - Are piese înregistrate la Institutul de Etnografie şi Folclor Constantin Brăiloiu încă înainte de 1956, piese care sunt prezentate ca model în cadrul orelor de folclor la Conservator. - De-a lungul unei cariere artistice de excepţie a înregistrat aproape 100 de cântece în Fonoteca Radio-ului, dar şi pe discuri Electrecord. - A fost solistă a ansamblului Brâuleţul din Constanţa, şi a Orchestrei Delta Dunării din Tulcea. De asemenea a activat pe tărâm cultural instruind numeroşi tineri cu talent pe care i-a îndrumat cu dragoste şi entuziasm. În 1996 a editat o casetă (Doruleţ de la Constanţa) alături de mai tânărul interpret Constantin Badea, un album ce cuprinde cântece despre marinari, despre cei ce au oameni dragi plecaţi pe mare, cântece despre muncă, dragoste, aşteptare şi dor. Iată părerea profesorului universitar Dr.Gheorghe Oprea profesor în cadrul Conservatorului din Bucureşti, catedra de folclor: Colaborarea celor doi cântăreţi nu este întâmplătoare, nu numai pentru că provin din aceeaşi provincie, ci şi datorită firescului cu care se combină glasurile ; amândouă înalte, de soprană şi respectiv tenor, - şi împlinirilor timbrale ce rezultă din această întrepătrundere... Experienţa bogată a Nataliei Şerbănescu, ce posedă o voce pe deplin formată se îmbină benefic cu căldura glasului lui Constantin Badea, merite izvorâte din pasiune şi tenacitate...! - A bătut cu pasul satele dobrogene, a ascultat şi a cules material care va rămâne mărturie peste ani şi care pune în valoare folclorul dobrogean. A fost şi o mare creatoare în stil dobrogean. - Prin întreaga ei activitate şi prin întregul ei repertoriu răzbate o dragoste adâncă pentru ţinutul cuprins între Dunăre şi Mare, ţinut pe care l-a cântat cu dragoste, dor şi dăruire. A dus cântecul şi portul dobrogean la Radio, la Televiziune, şi pe scenele ţării şi ştia ce face. Dorea să dovedească că pe plaiurile dobrogene există folclor autentic, adevărat, cu miez românesc, pe care s-au aşezat şi s-au suprapus influenţele celorlalte etnii conlocuitoare. Iar rezultatul a fost unul minunat, unic, reprezentat prin cântecele tulburătoare pe care le ştim şi le iubim şi care au rămas imprimate în memoria colectivă. - În anul 2004 i-a mai apărut un dublu album Nunta în Dobrogea la ELECTRECORD, cu cântece şi obiceiuri de nuntă din Dobrogea de Nord. Album care a dispărut foarte repede din magazine. Nu ar fi deloc rea o reeditare. Dar cine s-o facă? - Noi, dobrogenii răspândiţi în toată ţara, am fost mereu mândri că suntem dobrogeni de câte ori am auzit-o, sau am văzut-o cântând şi nu putem să nu amintim aici prezenţa ei neaşteptată, dar de excepţie, din cadrul Festivalului Cerbul de Aur ; 2004, unde acompaniată de celebra orchestră Lăutarii din Chişinău a strălucit cântând cu atâta dăruire şi poftă de viaţă, parcă pentru a mai şterge ceva din acei mulţi ani în care nu a fost băgată în seamă de Televiziunea Română. - Cu conştiinţa adevăratei valori şi autenticităţi artistice, NATALIA ŞERBANESCU a inclus în repertoriul său cântece cu mesaje adânci, care îşi găsesc ecou în structura sufletească a fiecărui român ce ştie să preţuiască folclorul tradiţional. - A ştiut să cânte, a ştiut să măiestrească versuri, a ştiut unde să caute cântecele vechi bătrâneşti, dar nu a ştiut niciodată să se pună într-o lumină favorabilă. - Şi-a ştiut valoarea şi a aşteptat ca această valoare să fie recunoscută. Şi a aşteptat toată viaţa. - NATALIA ŞERBĂNESCU a avut trei copii: cântecul dobrogean, o fată şi un băiat. Copiii s-au dus la casele lor, ;Cânteculr; a rămas în sufletul ei, cu ea, cu vocea ei. Cîntecul şi vocea ei, prima voce a Dobrogei ne rămâne nouă, generaţiilor următoare. Vom şti să o preţuim, să nu o lăsăm uitării ? În semn de preţuire a zbaterilor sale de-a lungul anilor pe drumul artei folclorice considerăm că NATALIA ŞERBANESCU merită recunoştinţa noastră şi de asemenea credem că este o datorie de onoare a judeţului în care s-a născut, pe care l-a iubit şi în care s-a întors şi reîntors mereu, să o aducă în ne-uitare, să arate generaţiilor de azi că ceea ce are valoare şi e adevărat dăinuie peste timp. Credem că organizarea unui festival folcloric anual NATALIA ŞERBĂNESCU la TULCEA ; pe plaiurile sale natale ; este un lucru firesc şi de bun simţ, şi poate acum (când nu mai este vom îndrăzni şi vom putea spune întregii lumi că da, NATALIA ŞERBĂNESCU este, vocea reprezentativă a Dobrogei şi poate va primi ceea ce a aşteptat toată viaţa.) îşi va primi şi ea porţia de celebritate şi recunoaştere.